LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI

Poezia este „timpul” izvorât din spaţiul unui impuls ritmic de existenţă .În acelaş moment este un loc al metaforei . Fiindcă ,în aceste condiţii , metafora caracterizează gândirea poetică , fiind fundamentul acesteia  Câmpul magnetic creeat de metaforă are propietatea de a coordona semnificaţiile . Astfel ,prin metaforă se realizează inspiraţia poetică ca expresie a gândirii . Poeţii de mare anvergură au intuiţia de a organiza metaforele într-un sistem ,creeînd o profundă gândire poetică , cu un bogat fond metaforic .Când abordăm universul unei opere poetice , scriem de fapt despre forţa cu care poetul a ştiut să-şi construiască paleta sa de înţelesuri , subânţelesuri înglobate într-un sistem de semnificaţii ,de specificitatea sa  , deci despre metafora sa . Esenţa filozofică ,la unii poeţi profunzi, se află în câmpul metaforic . Când poetul este el însuşi , adică în metaforă , se realizează o apartenenţă intimă , de profunzime la Idee ,într-un univers al conştienţei şi inconştienţei . Metafora este de sorginte filozofică .Un tot filozofic şi liric , inseparabil , se realizează .O impresie de atemporalitate se realizează prin metaforă când realitatea imediată este aparent respinsă de aceasta .Gândirea poetizantă este dată de metafora întâmplătoare , când nu se constituie într-un sistem metaforic.În poezie metafora este o necesitate ,dar şi semnul conştiinţei creatoare . Un ritm metaforic există la fiecare poet autentic , specific fiecăruia .Şi Eminescu îşi are ritmul său metaforic , însă , diferit de cel al lui Alecsandri , Blaga , Stănescu , Virgil Mazilescu . Universul poeziei este creeat de sistemul metaforic .Prin poezia lui Eminescu ,  sau a lui Blaga ,  a lui Nichita Stănescu , se creează impresia că se evidenţiază o disjuncţie metaforică ,adică o mobilitate a polilor în câmpul metaforic , o glisare de sensuri .Prin metafore Lucian Blaga a recompus Spaţiul şi Timpul .>>>>