Întâlnirea din 24 octombrie 2009 a Ligii Scriitorilor Români, Filiala Banat, a avut loc la sediul Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională  Timiş, în colaborare cu Revista Heliopolis.

Doamna Doina Drăgan, preşedinta Filialei Banat a Ligii Scriitorilor Români, a relatat un scurt istoric al Ligii Scriitorilor Romani şi al Filialei Banat al acesteia. A precizat ordinea de zi a întâlnirii: a) înmânarea Legitimaţiilor de membri ai Ligii Scriitorilor Români, Filiala Banat,  domnului prof. Ionel Cionchin şi domnişoarei psiholog Andreia-Elena Anucuţa; b) debut literar cu lansare de carte: romanul Drumul iubirii spre Nord autoare Andreia- Elena Anucuţa.

Emoţionaţi, cei mai noi membri ai Filialei Banat a Ligii Scriitorilor Români, au primit legitimaţiile, mulţumind pentru acestea şi au ascultat conţinutul Dispoziţiilor Comitetului director al Ligii Scriitorilor Români, care li se adresa.

Doamna profesor Dorina Mărgineanţu a luat cuvântul din partea Editurii Eurobit, la care a apărut romanul Drumul iubirii spre Nord.. Discursul domniei sale a evidenţiat uşurinţa cu care  Andreia–Elena Anucuţa mânuieşte bine cuvintele. Deşi este un roman de debut, acesta dovedeşte maturitate creativă şi poate fi un scenariu de film despre probleme ale tineretului român, despre iubirea fără graniţe, despre sinceritate şi normalitate, despre valori morale care se perpetuează în mediile familiale  adevărate. >>>>>

La Sala Oglinzilor a Uniunii Scriitorilor din România, la 10 decembrie 2008, a avut loc o manifestare culturală deosebită : aniversarea artistului Paul Polidor, poet şi compozitor de muzică poetic-secvenţială. Activitatea de un sfert de secol a Fundaţiei Paul Polidor, vizând apropierea dintre iubitorii de frumos artistic de pretutindeni, din domeniul poeziei şi al muzicii, este foarte apreciată atât în ţară cât şi în străinătate.

Aniversarea a fost organizată împreună cu Liga de Cooperare Culturală şi Ştiinţifică România-Franţa, sub egida Federaţiei Române a Asociaţiilor, Centrelor şi Cluburilor UNESCO. Seara a cuprins mai multe alocuţiuni, lansarea a două cărţi, câteva grupuri corale, punctul central constituindu-l recitalul vocal al lui Paul Polidor.

Paula Romanescu, preşedintele Secţiei de Studii Literare şi Traduceri în cadrul Ligii de Cooperare Culturală şi Ştiinţifică România-Franţa, şi-a prezentat cartea intitulată Treimea cea de o rostire, La Trinité du même langage : Eminescu, Arghezi, Blaga (90 de poeme, la 90 de ani de la Marea Unire din 1 Decembrie 1918), apărută la Editura Fundaţia Internaţională «Mihai Eminescu», în anul 2008. Autoarea a recitat versuri din cartea domniei sale. Totodată, a fost lansată cartea Emigrant în reverii, precum şi un CD, ambele ale lui Paul Polidor.

Despre personalitatea aniversatului, au vorbit Emanuel Craiu (autor al unui volum în curs de apariţie), despre creaţia lui Paul Polidor, criticul literar Dumitru Balan (prefaţatorul volumului Emigrant în reverii), profesor universitar doctor Gabriela Munteanu, de la Facultatea de Muzică a Universităţii Spiru Haret şi Marcel Frandeş, conferenţiar universitar doctor la Facultatea de Interpretare Muzicală a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti.>>>>

„Nu cartea care-ţi poartă semnătura este importantă,ci amprenta ce se lasă, spiritul acţiunii morale şi intelectuale, modelul sau exemplul, urma ce ar trebui continuată”

Artur SILVESTRI

Cartea, simbol al universului, reprezenta pentru Artur Silvestri „continuitatea ce ne susţine istoriceşte”. Cartea trăieşte în istorie prin „idei-forţă”, iar scriitorul, implicat în soarta societăţii devine demiurgul. De multe ori, el, cel care atinge  „treptele cele mai înalte ale cunoaşterii” se află în ipostaza geniului  mereu frustrat „în experienţa sa totală”. Scriitorul se înalţă prin harul său,  având mereu un „Discurs împotriva uitării”, aducând în prim-plan „Modelul Omului Mare”. Aşa cum sublinia  acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga: „Cu o eleganţă melancolică, el mărturiseşte înaltul scop al cărţii, tâlcul adânc ce i s-a revelat şi pe care ni-l comunică, emoţionându-ne”.

Artur Silvestri era pentru mine şi pentru toţi aceia ce ne strânsesem în jurul său, un Mecena, protector şi sprijinitor al literaturii şi al artelor. Se încrâncenase în demersul său, de a reuni prin carte personalităţi româneşti de pe tot mapamondul, încât, profesorul Viorel Roman din Bremen vorbea despre „o comunicare printr-un fluid necunoscut, asemănător cu direcţia principală de curgere a râului. Noi am fost aduşi împreună în această carte de către acest fluid („Cuvinte pentru urmaşi”). Cartea, s-a spus că, vorbeşte despre un mister colectiv… Cărţile lui… sunt expresia unei gândiri de pe altă planetă, din altă dimensiune”.

„Fiecare carte, o datorie. Fiecare carte, o bucurie”

A gândit şi a creat în labirintul său lăuntric, de geniu, în direcţia construirii cărţilor  colective, (luând asupra-şi  povara durerilor lumii), pornind de la ideea că „Nu suntem singuri”. >>>>>

A plecat înconjurat de cărţi şi flori, de cei dragi şi cei prieteni. Dar în urma lui nu se lasă o tăcere sumbră, ci mai degrabă se aude ca un gând, un îndemn al cărui mesaj ardea lent de mult, până ce a ars de tot şi a cărui lumină nu are cum să se stingă pentru că nu e de aici: Memento mori! – şi atunci nu precupeţi nici un efort pentru a-ţi îndeplini visul, nu lăsa idealurile singure, că ele se pierd uşor, iar dacă ai ce spune, fă-o azi, cât mai e timp.

Cu acelaşi gând ne-a mai reamintit că nu există cont în care să-ţi contabilizezi profesiunea de credinţă şi că singura valoare pe care o duci cu tine – de la început şi până la sfârşit – este cea a anilor bine chivernisiţi, a zilelor bine valorificate, a minutelor în care nu ai stat degeaba, a clipelor în care nu ai trăit numai pentru tine. În felul acesta îţi construieşti nu numai viitorul pământesc, ci şi viitorul pentru mai departe iar plecarea nu mai e atât plecare cât ajungere. Atunci – continuă gândul acesta cosmic -, dacă pleci, iei cu tine şi împăcarea cu faptul că ai lăsat ceva în urma ta, să îţi ţină locul în lumină şi seninătate. Pentru că nu numărul conturilor, nu numărul anilor contează, ci valoarea pe care ai dat-o şi acordat-o fiecărei secunde. Şi că oricând poţi renunţa la a mai aduna talanţii sclipitori pentru a-ţi croi drum de lumină şi senin prin propria-ţi ardere, jertfă de fapte şi idealuri. Făuritor al propriului destin este cel ce ştie adevărata valoare a vieţii, nu a bunurilor ce le poţi acumula de-a lungul ei.>>>>>

Faptele Mari întodeauna au un profund ecou în inimile oamenilor.Un împlinitor al acestora este scriitorul , filozoful, ctitorul de reviste, promotorul cultural şi OMUL DE OMENIE  Artur Silvestri..Sentimentul că timpul rotunjind 55 de ani nu a mai avut răbdare pentru noi împliniri, inclusiv faptul că tot ce a ctitorit Artur Silvestri (preşedintele de onoare al Ligii Scriitorilor din România) a intrat deja în mitologie.

Cred că tot ce a făcut acest filozof al culturii universale a fost şi va fi pentru dezlipirea ochilor celor care încă mai bâjbâie prin întunericul ignoranţei, ca un profet creştin:Fă binele aproapelui tău,precum ai dori să ţi se facă ţie.

Înţelepciunea străbunilor săi din Oltenia sufletului său ,ca icoană călăuzitoare,deschide un spaţiu geografic căruia Artur Silvestri îi aparţine:Europa şi Universalitatea .Aceasta a fost Patria din Patria lui Artur Silvestri.Personalitatea acestuia,este o pildă ce arde luminănd calea confraţilor ce-i sunt alături şi îi apreciază „sudoarea”inegalabilă a strădaniei de a înţelepţi colţurile ascunse ale culturii României profunde.Căci tâlcul acestor strădanii arată  uimitoarea energie a rotunjirii şi a împlinirilor viitoare,prin ceea ce viitorul va consemna în paginile de aur ale istoriei culturii noastre.Cărţile sale ,revistele ctitorite, sprijinul spiritual şi material acordat confraţilor şi unor proiecte culturale,şi multe altele sunt odrastele sale de suflet,căci fenomenul cultural iniţiat de Artur Silvestri configurează caracterul puternic,credinţa în regenerarea creatoare a neamului românesc.Aşa cum spunea pe coperta cărţii Mărturisirea de credinţă literară,vol.1,Un „document de conştiinţă colectivă”conceput şi orânduit de Artur Silvestri,apărută la Carpathia Press,2006:..în totul există o unitate în origină, definită prin ceea ce era profound şi intangibil ca şi cum ar fi fost matricea sau entelehia ,de fapt cele”patru puncte nodale”:limba,locul,tradiţia şi părinţii. >>>>

Se împlineşte un an fără mecena culturii româneşti, Artur Silvestri, şi eu parcă tot mai aştept să dea un semn de viaţă. Parcă ar fi plecat numai un timp, să se întremeze şi să se întoarcă să-şi vadă de rosturile sale întotdeauna peste asupra de măsură adunate pe biroul său. Şocul cu care am primit vestea fulgerătore în ziua de 30 noiembrie, 2008, mi se pare că aparţine domeniului viselor la care nu vreau să revin după ce m-am trezit.

Cum să dau crezare unui fapt care mi se pare fără noima?! Am fost la Ceahlău la comemorarea celor şase luni de la uluitoarea dispariţie, am fost la Mănăstirea Pasarea şi i-am văzut mormântul, cu toate acestea, uit că a dispărut dintre noi, şi parcă tot îl mai aştept. Când deschid computerul, din adâncuri, izvorăşte vag un sentiment că s-ar putea să îmi trimită iarăşi un email. Spiritul lui este atât de viu, încât îi simt prezenţa alături când mă aşez la masa de scris. Bunul Dumnezeu mi l-a scos în cale într-un moment de cumpănă, pe acest MARE OM de care sufletul meu nu vrea să se despartă. Când am vreo îndoială în mine, îmi sprijin gândul pe darul primit de la domnia sa, încrederea ce mi-a acordat-o cu mărinimie. Întotdeauna l-am simţit ca pe un prieten, ca un frate mai mare, deşi eu număram mai mulţi ani, chiar peste douăzeci. L-am luat model de urmat în momentele de cumpănă şi mă sprijin pe valorile morale pe care ni le-a lăsat moştenire. Îi simt şi acum arta de a îmbina sobrietatea cu căldura sufletească şi rămâne mereu un puternic exemplu prin sentimentul datoriei, prin uriaşul efort de a crea noi cărţi fundamentale pentru urmaşi, umplând goluri în cultura noastră, prin înţelepciunea cu care lumina urmele strămoşilor, departe de circul saltimbancilor de astăzi.>>>>>

Sub egida Filialei Iaşi a Ligii Scriitorilor din România a apărut nr.2 al revistei MOLDOVA LITERARĂ cu un bogat conţinut. Sumarul este structurat pe rubricile :“Tribuna ideilor”,( unde remarcăm articolul “Proza eminesciană, sursă de inspiraţie pentru Mircea Eliade”), ”Vivat poezis”,( în care descoperim poezii semnate de Ion Berghia, Valentin Becart, Ermil Bucureşteanu, Costel Iftinchi, Leon Agu, Ioana Andrei, Constantin Toni Dârţu, Adrian Munteanu, etc.).”Din tainele istoriei literaturii române”găzduieşte un documentat articol semnat de Fr.Ionică, intitulat “Costache Conachi-160 de ani de la moarte”şi o relatare despre “Adunarea generală a membrilor filialei Iaşi-Moldova a Ligii Scriitorilor din România”, iar   rubrica “Interviuri şi comentarii” găzduieşte interviul cu scriitorul George Baciu, redactor şef al revistei Pietrele Doamnei- judeţul Argeş, realizat de Costel Iftinchi. Constantin Toni Dârţu, preşedintele Filialei Moldova a Ligii Scriitorilor semnează “Panseuri” la rubrica”Petale de înţelepciune”.Proză semnează în “Din tâlcurile prozei” scriitorii Virgil Răzeşu, Vasile Ilucă şi Cezarina Adamescu.În memoriam Ion Benchia scrie un emoţionant articol despre profesorul universitar Alexandru Hussar.>>>>>

Întreaga filosofie a lui Schopenhauer se învârte în jurul unui pardox pe care  îl ia  drept teză: ”nostalgia nemărginiă către paradisul pierdut al fiinţei”(Arthur Schopenhauer,Sammtliche Werke in sechs Banden. ). Filosoful se închipuie un neobosit călător în spaţiul virtual al moralităţii purtând masca pesimistului fără leac şi, precum Hamlet cu craniul lui Yorick în palmă, gândeşte amurgit asupra inutilităţi vieţii şi infinitului morţii. Însă în cugetările lui Schopenhauer descoperim o flagrantă nepotrivire contradictorie: înclinarea sa de a sfredeli genunile înspăimântătoare ale durerilor vine, asemeni unei măşi puse pe faţa unui om, în contrazicere cu sfaturile lui echilibrate şi filistine, adică făţarnice, vesel împrăştiate în întreaga-i operă, ca semenii să nu-şi răscolească situaţia chinuitoare şi dureroasă a norocului, căci asemenea gândurilor alimentează durerea şi îi prefac în proprii lor călăi, „heautontimorumenos”( ibidem,Band lV,p.484). Însă, cercetând mai adânc ne dăm seama că nu este singura “mască“ a filosofului, el folosid multe astfel de accesorii în gândirea lui. Între acestea, dezarmonia dintre traiul său îmbelşugat, excentric, şi propovăduirea , să-i zicem ipocrită , a ascezei,  nu este o “mască” rar întâlnită, a folosito şi moralizatorii: Seneca , Marx şi Engels. Această mască interpusă între biografie şi operă, exterioară , a deformat profilul esenţial al operei filosofice, care mai aşteaptă să fie aduse din tainiţele textului original în conul de lumină. Schopenhauer prin această mască a dorit să convingă că meditaţia sa, fals pesimistă,  vibrează de un patos al sincerităţii provenit din nefericirea sa, dar tot filosoful a dorit să convingă că în  existenţa tuturor oamenilor se desfăşoară o comedie ipocrită, incifrată în” hieroglifa bucuriei”, un fel de bal mascat jucat pe scena lumii ce se încheie la teribilul sfârşit prin scoaterea măşti. Sub această zodie burlescă de carnaval filosoful se simte în apele lui. Pentru el toţi oamenii spun neadevăruri şi disimulează.>>>>>

Vineri 09.10.2009, la Iaşi, în sediul Cercului Militar – salonul albastru, vis-a-vis de Spitalul Militar, a avut loc prima adunare generală a Ligii Scriitorilor, Filiala Iaşi -Moldova.

,,Liga Scriitorilor din România’’ este o organizaţie profesională, nonguvernamentală, apolitică, cu statut juridic, fără scop lucrativ sau patrimonial, formată din creatori din domeniul literaturii, născută în iunie 2007. În toate ţările europene, inclusiv în cele din est, există mai multe organizaţii scriitoriceşti (în Ungaria, sunt 4 organizaţii profesionale de acest tip, în Belgia 5). Deschisă şi membrilor Uniunii Scriitorilor, organizaţia a apărut considerându-se că este loc pentru toţi scriitorii, apărându-i şi promovând valorile autentice, toleranţa, ideile umaniste. Membrii fondatori consideră că numai Dumnezeu şi timpul viitor au dreptul să judece operele, pentru că în Istoria Literaturii sunt multe exemple când criticii literari ,,au pus la zid” unii scriitori, viitorul infirmându-le poziţia; din Uniunea Scriitorilor au fost excluşi Lucian Blaga, Radu Gyr  şi, mulţi alţii. Grupul iniţiator  al Ligii, de la Cluj, încercă să-şi răspudă unor întrebări: ,,Critica reprezintă judecătorul şi cenzorul care alege ce este bun de ce este rău, dar cine alege critica bună, obiectivă, de cea rea şi subiectivă ?; când creaţia literară este fructul talentului şi străduinţei autorului, critica este ,,parazitul” acestui produs ?”.

Liga Scriitorilor are 22 de filiale în ţară, 12 în străinătate.

Rândurile de mai sus, sunt extrase din interviul cu scriitorul Al. Florin Ţene – preşedintele Ligii Scriitorilor din România, realizat de  Maximilian MENUŢ.>>>>>>Mihai Ştirbu: DESPRE PRIMA DUNARE GENERALĂ A LIGII SCRIITORILOR, FILIALA IAŞI – MOLDOVA

Graţie unui colectiv redacţional inimos şi capabil, alcătuit din persoane competente care lucrează la un înalt nivel de profesionalism, această nou înfiinţată revistă on-line (al cărei pilon de temelie a fost, cine altul decât Cărturarul prof. Artur Silvestri) – se bucură, încă de la primul număr al apariţiei sale, din martie 2009 şi până acum, la cel de-al optulea număr, de un prestigiu fără precedent printre revistele de cultură on-line româneşti.

„Cetatea lui Bucur” – atât de inspirat numită -, care adună şi focalizează în jurul său, creatori din toate colţurile ţării, ba şi din toate colţurile lumii, este editată de Liga Scriitorilor din România, Filiala Bucureşti, în parteneriat cu Asociaţia Română pentru Patrimoniu şi are în fruntea colegiului redacţional pe o doamnă a culturii noastre, jurnalist, poet, prozator şi realizator de emisiuni TV, Elisabeta Iosif – ca redactor şef; pe doamna Elena Armenescu – redactor şef adjunct, pe  scriitorul şi criticul literar Cristian Neagu – ca secretar   general de redacţie -  şi câţiva redactori de specialitate. E destul să-i amintim  în acest sens, pe: Elena Buică din Canada, pe Viorica Enăchiuc, Paul Polidor, Viorica Bălescu iar George Roca (Australia) şi Nuşa Ilisie (Spania) semnează ca şi corespondenţi speciali.

O menţiune aparte, se cuvine pentru dl. Constantin Vlaicu,  editor on-line,  cu ale cărui străduinţe, revista atinge performanţa actuală de acurateţe estetică, aspect grafic îngrijit şi fantezie artistică greu de egalat.

Cu asemenea palmares redacţional este, mai mult decât suficient pentru un început promiţător.>>>>>>

Revistă on-line editată de LIGA SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA , filiala Bucureşti, în parteneriat cu Asociaţia Română pentru Patrimoniu. Preşedinte fondator: ARTUR SILVESTRI

A apărut NUMĂRUL 8 , luna OCTOMBRIE, anul 2009, al publicaţiei CETATEA LUI BUCUR

SUMARUL REVISTEI, AICI >>>>>

Filiala Banat a Ligii Scriitorilor Romani s-a intalnit  in 26 septembrie 2009, sedinta având tema  „ In memoriam Damian Ureche”.  In 20 septembrie s-au implinit 15 ani de la trecerea in eternitate a poetului Damian Ureche. Pentru a marca acest moment Filiala Banat a Ligii Scriitorilor, in colaborare cu revista Heliopolis si cu Centrul Judetean de Resurse si Asistenta Educationala Timis , a organizat un medalion literar consacrat poetului şi o expoziţie de carte.

Doina Dragan, presedinta filialei, a deschis întâlnirea şi  a propus pastrarea unui minut de reculegere

Apoi a dat citire poeziei : ”Ni s-au trezit Carpatii”, de Damian Ureche.  Geo Galetaru a subliniat mai multe fatete ale poetului: poetul boem ,poetul total, poetul elegiac,cantaret al iubirii. Apoi a citit poeziile: Pamant cu gene , si Elegie.  Scriitoarea Rodica Opreanu, invitata, a evocat personalitatea poetului Damian Ureche  pe care l-a cunoscut la mai multe intalniri literare,  subliniind trasaturi definitorii  ale lirismului poetului. S-a referit si la volumul Marianei Sperlea „Ultima toamna a poetului”, carte document, model de fidelitate pentru poetul disparut. Mariana Sperlea a reamintit  biografia poetului, cele 16 carti publicate de acesta,  apoi a recitat poezia „Pantera”, de Damian Ureche si „De ce mor poetii”,poezie inchinata lui Damian Ureche.     Livia Ilcau a evocat alte amintiri despre poetul Damian Ureche, apoi a citit doua poezii scrise de dansa dupa moartea poetului.>>>>>

La începutul lunii octombrie a avut loc şediţa de constituire a Filialei Vrancea a Ligii Scriitorilor din România.La şedinţă au participat 10 scriitori  din zona Vrancea care au fost admişi în Liga Scriitorilor după o analiză atentă a dosarelor depuse.Aceştia sunt:Vârtosu Victoria, Abeaboeru Petre, Ion Micheci,Gheorghe Sucoversci,Ganea Mihai,Cornilă Constanţa,Lovin Virgil,Duşcă Constantin, Chirtoc Gheorghe şi Vadislav Janina        .

În cadrul acestei şedinţe de constituire a fost ales Consiliul de conducere format din Vârtosu Victoria,preşedinte,Abeaboeru Petre,vicepreşedinte, Mihai Ganea,secretar, Vadislav Janina, responsabil cu imaginea,Constanţa Cornilă,membru,Ion Micheci,membru,Gheorghe Chirtoc,membru.Colegiul Director este format din preşedinte,vicepreşedinte şi secretar.Comisia de cenzori este formată din Gheorghe Sucoverschi,Constantin Duşcă şi Virgil Lovin.

Mariana Vicky Vârtosu

Lansarea,dealungul timpului, a acestor volume, autor fiind Constantin Toni Dârţu, în diferite oraşe ale ţării au fost adevărate manifestări de suflet şi cultură.O astfel de întâmplare culturală a avut loc miercuri,07, octombrie, a. c. la Casa Municipală de Cultură Cluj-Napoca în organizarea LIGII SCRIITORILOR din România şi a Uniuni Naţionale “Vatra Românească“.

În faţa unui public numeros format din oameni de ştiinţă, profesori universitari, medici, scriitori, oameni de cultură, pictori ,veniţi din diferite colţuri ale ţării, Al.Florin Ţene, preşedintele Ligii Scriitorilor din România a deschis  întâlnirea arâtând importanţa acestui dicţionar enciclopedic în contextual integrării noastre în Uniunea Europeană şi al fenomenului globalizării. Personalităţile incluse în această enciclopedie provin din România Tainică şi Profundă care în tăcere, fără apariţia pe primele pagini ale ziarelor sau pe ecranele televizoarelor, construiesc edificiul culturii naţionale, acea zestre cu care ne prezentăm viitorului şi conaţionalilor europeni. Preşedintele Ligii Scriitorilor a subliniat că întâlnirea aceasta se desfăşoară sub semnul motto-ului :”Când valorile pentru care luptă un neam, se cristalizează într-o adevărată lume istorică, atunci acel neam s-a integrat în devenirea culturală.”(Emil Cioran).În continuare au luat cuvântul prof.dr.Dan Brudaşcu, directorul Casei Municipale de Cultură, pictoriţa Victoria Fătu ,din Bistriţa, Petru Cristea, dr.Kori Calonfirescu, pictoriţa Silvia Onişan, din Baia Mare, Bujor Buda din Arad, ing.Ştefan Moţ, artistul plastic Aurelia Tolan, din Arad, prof.Ioan Barbu Bălan, academician Dumitru Protase  şi Constantin Toni Dârţu, preşedintele filialei Ligii Scriitorilor Iaşi, autorul acestei mari enciclopedi ajunsă la volumul XXXVII. >>>>>

Miercuri, 07 octombrie a.c. la orele 16, are loc lansarea volumelor XXXIII-XXXVIII ale Dicţionarului Enciclopedic PERSONALITĂŢI ROMÂNE ŞI FAPTELE LOR -1950-2000 de Constantin Toni Dârţu. Această manifestare culturală are loc la Casa Municipală de Cultură Cluj-Napoca în organizarea Ligii Scriitorilor din România şi Uninea Naţională “Vatra Românească“, în prezenţa unor mari personalităţi din România şi din străinătate, şi va fi coordonată de scriitorul Al.Florin Ţene, preşedintele Ligii Scriitorilor.

Revista Agora Literară editată de Liga Scriitorilor din România a ajuns la nr.5,anul II,septembrie 2009.Acest număr a apărut într-un nou format, având un supliment economic,în culori,”Peregrin în lumea afacerilor”.

În prezentul număr publică poezie  Aurel Pop,Violeta Secoşan,Viorel Şerban,Ileana Vacic  Stanca, Ion Miclău,Mariana Dobrin, Mariana Zavati Gardner, Doina Drăgan, Ovidiu Poşar,Gavril Moisa, Daniela Voiculescu, Raveca Vlaşin, Liviu Zanfirescu,Olga Alexandra Diaconu, Florin C.Verdeş şi Dorina Manu.Eseurile,cronicile de carte,proza,interviurile,teatru sunt semnate de Dumitru Velea, Doina Drăgan, Octavian Curpaş, Lucian Hetco, Magdalena Albu, Al.Florin Ţene, Iulian Gavriluţă, Sorin Ovidiu Bălan, Gabriela Petcu, Ionel Andraşoni, Traian Ursente, Radu Vida, Anghel Dumbrăveanu, Ioana Stuparu, Graţian Cormoş, Nicolae Băciuţ, Marius Chelaru, Baki Ymeri, Corneliu Leu, Corneliu Florea, Ioan Benche, George Liviu Teleoacă, Cristian Neagu, Iustinian Gr.Zegrean, Saveta Ititesc, Vasile Dorin Ghilencea,Traianus, Vitalie Răileanu, Ionuţ Ţene, Sorin Spiridon Gâtu, Ion Murariu, Ion Constantinescu, Iulian Patca, Eugen Petrescu, Viorel Cacoveanu, Angela Monica Jucan şi autori din Canada, Australia, Anglia, Germania, membrii ai Ligii Scriitorilor din România.

Remarcăm ţinuta grafică a revistei,dar mai ales  suplimentul economic,în culori, “Peregrin în lumea afacerilor” în care descoperim reportaje, articole economice semnate de Ion Constantinescu,Radu Vida, şi publicitate.

Viitorul număr va apare la începutul lunii decembrie.

Al.Florin ŢENE

citeste aici >>>>>>>AGORA LITERARA Nr. 5 pdf.

În data de 26 septembrie a.c. ,orele11,a avut loc în Sala Mare a Primăriei municipiului Drăgăşani, judeţul Vâlcea, simpozionul literar”Familia Ţene-scriere cu lumină”.Această manifestare culturală organizată de Primăria Drăgăşani, oraşul natal al acestei famili de scriitori, Consiliul Local şi Liga Scriitorilor din România a avut loc cu ocazia împlinirii a 50 de ani de activitate literară şi 45 de ani de căsătorie a familiel de scriitori Titina Nica Ţene şi Al.Florin Ţene, la care au participat şi fii acestora,scriitorul Dr.Ionuţ Ţene şi specialistul în imagine Florin Ţene.

Această manifestare de înaltă ţinută culturală a fost deschisă de primarul municipiului Drăgăşani,ing. Cristian Nedelciu care în cuvântarea sa a subliniat rolul acestei familii în promovarea culturii vâlcene pe meleagurile ardelene, iar Dr.Pavelescu Alin Viorel, şeful comisiei cultură din cadrul Consiliului Local, în cuvântarea sa a ţinut să evidenţieze că oraşul natal al acestei distinse familii de cărturari a ştiu întotdeauna să-şi preţuiască valorile şi că  numele scriitorului Al.Florin Ţene,  se înscrie cu litere de aur în galeria personalităţilor drăgăşenene născute pe aceste meleaguri,cum ar fi: Gib. Mihăescu, Mugur Isărescu, Radu Vasile, prof.M.Brânaru,sau prof Emil Istocescu,etc.

În continuarea simpozionului au susţinut referate despre operele celor trei scriitori prof.Emil Istocescu, scriitorii Petre Petria , Eugen Petrescu şi Adina Enăchescu ,ultimi trei din Rm.Vâlcea, care au evidenţiat,printer altele, şi importanţa includerii scriitorilor Al.Florin Ţene şi Dr.Ionuţ Ţene în Dicţionarul General al Literaturii Române editat de Academia Română .

Trăind într-o lume în care identitatea tradiţională, culturală şi socială a devenit deosebit de fragilă ,colectivul  Enciclopediei Internaţionale Who is Who,ce apare în Elveţia la Zurich, a hotărât,în aceste condiţii, să includă în paginile acesteia personalităţi europene care au înregistrat performanţe personale şi profesionale deosebite în diferite domeni.Din cultura română au fost cuprinşi Mircea Cărtărescu, Ana Blandiana ,Ionuţ Ţene,etc,inclusiv scriitorul clujan Al.Florin Ţene. Ultimii doi au fost incluşi şi în Dicţionarul General al Literaturii Române editat de Academia Română,literele Ţ,Z.,apărut în 2009,coordonat de academicianul Eugen Simion, la paginile 18,19.

Karina Drăgaş

MARIA DIANA POPESCU: Vă rog, mai întîi, stimate domnule Alexandru Florin Ţene, să vă prezentaţi. Cine trebuie să fiţi pentru cititorii revistei noastre?

Alexandru Fl. Ţene: Specialiştii spun că sănătatea omului este reflectată în ceea ce mănâncă, bea şi…fumează. La cele spuse mai sus  mai adaug  că această creatură dotată cu inteligenţă şi limbaj trebuie să aibă grijă pe deasupra şi de sănătatea şi  hrana spirituală. Lucru mai puţin reflectat în societatea noastră. Eu sunt  ceea ce spunea Nicolae Iorga în Cugetări, acel „Învăţat care se învaţă necontenit pe dânsul şi învaţă necontenit pe alţii”. Sunt produsul şcolii drăgăşănene şi al facultăţilor din Baia Mare şi Târgu Mureş. Sunt cel care în 1959 urcam timid scările spre redacţia revistei Tribuna din Cluj cu un caiet de poezii sub braţ, pe care l-am predat poetului Negoiţă Irimie. Nu după mult timp mi-am văzut poeziile publicate în această prestigioasă revistă, înainte de debutul lui Ioan Alexandru şi Nichita Stănescu. Neştiind că destinul îmi v-a pregăti o surpriză. Soţia mea, poeta Titina Nica Ţene, peste 20 de ani va lucra la acestă publicaţie. Sunt aceala care, elev fiind la Liceul Teoretic

din Drăgăşani, am înfiinţat Cenaclul literar Gib I.Mihăescu din cadrul Casei de Cultură din Drăgăşani. Organele de partid de atunci nu au fost de acord cu numele scriitorului, pe motiv că era interzis, dar, printr-o stratagemă am impus numele acestui scriitor care stătuse pe strada mea şi cu ale cărui fete copilăream. Eram în clasa a XI-a şi îi citisem toate cărţile. Le împrumutasem de la Mira şi Ionica. Sunt acela care am înfiinţat cenaclul „Nord” din Baia Mare, pe când eram student. Subliniez că aceste cenacluri funcţionaeză şi astăzi. Din anul 1980 până în 1987 am fost secretarul cenaclului literar „Lucian Blaga” al Filialei Uniunii Scriitorilor din Cluj-Napoca, alături de scriitorul C. Zărnescu. În anul 2004 am înfiinţat cenaclul literar „Vasile Sav”din cadrul unei secţii a Primăriei Cluj, subordonată Ligii Scriitorilor din România, organizaţie profesională înfiinţată de mine în 2006, alături de alţi 10 scriitori clujeni. Sunt cel care a sesizat apariţia noului curent literar, pe care l-am botezat Globmodernul, ce vine după postmodernism. Este o întoarcere, pe jumătate, la modernism. Fenomen pe care l-am analizat în câteva eseuri publicate în „ „Oglinda literară” şi alte reviste. Toate aceste întreprinderi ale mele au intrat, deja, în tradiţia locurilor,î nscriindu-se în ceea ce spunea Octav Şuluţiu: „O adevărată tradiţie nu este mărturia unui trecut depăşit; ea este o forţă vie, care însufleţeşte şi formează prezentul”.>>>>>

Sâmbătă 05 septembrie 2009, filiala Banat a Ligii Scriitorilor Romani în colaborare cu Revista Heliopolis şi cu Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Timiş    a organizat o intrunire literară.

Reuniunea a început cu comunicarea  ”Anul Nou Bisericesc” de Prot. Dr. Ioan Bude. Din lucrare amintim motivele pentru care biserica prăznuieşte Anul Nou la 1 septembrie:  1. După tradiţia moştenită din Legea Veche, în această zi s-ar fi început creaţia lumii.   2. În această zi 01 septembrie şi-ar fi început Iisus Domnul activitatea Sa  publică, în sinagoga din  Nazaret.  3.Prăznuirea începutului acestui an bun şi bineplăcut lui Dumnezeu, se face la 01 septembrie cu mulţumire lui Dumnezeu şi pentru toate roadele şi  bunătăţile materiale pământeşti.

Materialul a fost citit de prof. Gabriela Esch.

Cea de a doua comunicare a fost  despre: ”Calenderul Istoric” şi a fost prezentată de scriitorul şi istoricul Ionel Cionchin, viitor membru al Filialei Banat a LSR.

Autorul ne-a făcut cunoscut anul istoric la diferite popoare de-a lungul timpului, calendarul lunar, lunaro-solar,  solar, anul astronomic, şi a amintit un fapt remarcabil şi anume că în anul 1960, în comuna Cumpăna, judeţul Constanţa, a fost descoperit un  cadran solar, în forma unui cap de taur, cu  diviziunile pentru timp trasate între coarne, datat în secolul III p.Chr. şi calculat pentru latitudinea de 44° şi 7’’, şi care indica ora, ziua solstiţiului de vară, echinocţiile de primăvară şi toamnă.>>>>

În organizarea Primăriei municipiului Drăgăşani

Simpozionul literar”Familia ŢENE-scriere cu lumină”

În data de 26 septembrie a.c. orele 11 are loc în Sala Mare a Primăriei municipiului Drăgăşani, judeţul Vâlcea, simpozionul literar “Familia Ţene-scriere cu lumină”.Această manifestare culturală organizată de Primăria municipiului Drăgăşani,Consiliul Local şi Liga Scriitorilor din România are loc cu ocazia împlinirii a 50 de ani de activitate literară şi 45 de ani de căsătorie a familiei de scriitori Titina Nica Ţene şi Al.Florin ŢENE, cu participarea acestora şi a fiilor lor scriitorul Dr.Ionuţ ŢENE şi specialistul în imagine Val.Florin ŢENE.

Vor lua cuvântul ing.Cristian Nedelcu,primarul municipiului Drăgăşani şi Dr.Pavelescu Alin Viorel,consilier.

Se vor lansa cărţile recent apărute”Scaunul harului” de Titina Nica ŢENE,”Ziua  a şaptea după Artur” de Al.Florin ŢENE şi “Clujul universitar în memoria colectivă-1944-1948” de Dr.Ionuţ ŢENE.

Vor conferenţia despre cărţile acestora şi activitatea lor literar-culturală scriitorii:Doru Moţoc, Petre Petria, Eugen Petrescu, prof.Emil Istocescu, Teodor Barbu şi Dr.Valeriu Dinculescu.

În încheierea programului va urma un recital poetic-muzical susţinut de scriitorii sărbătoriţi  şi  proiecţa filmului Familia mea, regia,imaginea şi scenariul Val.Florin Ţene.

La Cenaclul Vasile Sav , Medalionul literar”Familia ŢENE-scriere cu lumină”

La Centrul de Zi pentru Vârstnici nr.2  în cadrul şedinţei Cenaclului literar “Vasile Sav” din data de , miercuri,29 septembrie, orele 11,v-a avea loc Medalionul literar”Familia ŢENE-scriere cu lumină”,organizat cu prilejul împlinirii a 45 de ani de căsătorie,50 de ani de activitate literară şi marcarea a 5 ani de activitate a Cenaclului literar”Vasile Sav”.Vor citi din lucrările lor scriitorii:Titina Nica ŢENE, Dr.Ionuţ ŢENE şi Al.Florin ŢENE, preşedintele cenaclului şi al Ligii Scriitorilor din România.Se vor lansa ultimile cărţi ale acestor scriitori, apărute de curând. Vor vorbi desprte autorii sărbătoriţi şi cărţile lor:Maria Bobină, prof.Vasile Sfârlea, scriitorii:Ionel Andraşoni, Ioan Benche, Ion Constantinescu, Gavril Moisa,etc.

În continuare se v-a proiecta filmul “Familia mea”,scenariu, regie şi imagine Val.Florin Ţene(Antena 1).

Îşi dă concursul Grupul Vocal”Speranţa”, condus de prof.Modest Vişoiu ,care v-a interpreta şi un cântec pe versuri de Titina Nica ŢENE.

Karin Drăgaş

Primăria Municipiului Drăgăşani

Consiliul local al Municipiului Drăgăşani

LIGA SCRIITORILOR din ROMÂNIA

SIMPOZIONUL LITERAR -MUZICAL

Familia ŢENE-Scriere cu lumină,

Cu participarea scriitorilor:

AL. FLORIN ŢENE – Preşedintele Ligii Scriitorilor Din România

Titina Nica Ţene,

Dr. Ionuţ Ţene şi specialistul în imagine: Val.Florin Ţene.

Vor lua cuvântul:ing.Cristian Nedelcu-primarul municipiului Drăgăşani

şi Dr.Pavelescu Alin Viorel.

Vor conferenţia scriitorii: Doru Moţoc,  prof.Emil Istocescu,

Teodor Barbu, Eugen Petrescu,Petre Petria

şi Dr.Valeriu Dinculescu.

Urmează filmul FAMILIA MEA, regia, imaginea şi scenariul: Val. Florin ŢENE

Această acţiune culturală are loc în Sala Mare a PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI DRĂGĂŞANI

sâmbătă, 26 septembrie 2009,orele 11.00

Citeşte aici>>>>AGORA LITERARĂ Nr. 4 – revista Ligii Scriitorilor din România

Interviu cu scriitorul şi promotorul cultural Al.Florin Ţene,preşedintele LIGII SCRIITORILOR din România

1. Fiind un scriitor/artist plastic/om de cultură cu o bogată experienţă, cum vedeţi raportul biografie/livresc în ceea ce vă priveşte. Vă puteţi face un autoportret în puţine cuvinte – un CV sentimental?
2. Omul de cultură este copilul durerii,spunea Constantin Tsatsos.Tot ce am trăit a trecut mai înainte prin durere,chiar şi bucuriile.La baza edificiului de mai târziu,pe care l-am construit cu ajutorul creaţiei se află o rană.Fiindcă şi atunci când construim o casă, un monument producem o  rană Pământului ,prin săparea temeliei.Viaţa mea a fost consacrată artei cuvântului şi aceasta îmi aminteşte de rana care înseamnă pentru mine începutul rotniciei, şi în final bucuria lucrului bine făcut.
3. Revoluţia din 1989 ne-a aruncat direct şi brutal într-o lume guvernată de materialitate, uneori chiar sălbatică. Am fost/suntem pregătiţi pentru aceasta? Cum au stat lucrurile în cazul dv.?
4. Întradevăr evenimentele din decembrie 1989 m-a luat pe nepregătite, deşi le aşteptam de mult cu sufletul la gură.Eram dornic de libertatea cuvântului.În acest sens am făcut câte ceva.Am scris o scrisoare,împreună cu soţia mea ,poeta Titina Nica Ţene ,poetului Adrian Păunescu în care criticam familia  Ceauşescu pentru înfometarea poporului.Urmare acestui fapt am fost anchetaţi de Securitate şi daţi afară din serviciu.În ajun de ultimul Congres al Partidului am scris pe drumul dintre Gherla şi Dej cu aracet”Jos Ceauşescu”.Mult au căutat securişti să găsească făptuitorul ,dar nu m-au descoperit.Acum le-am spus eu.Şi ştiţi ce mi-au răspuns?”Bine ai făcut,dar atunci eram în stare să te omorâm”.De atunci,încet,încet ,m-am adaptat noilor condiţi şi am trecut optimist de la sintacma să ni se dea,la aceea de a face ceva.
5. Ce gust vă lasă viaţa dv. ? – aveţi bucurii, dezamăgiri, regrete? Faceti ce vreţi, ce vă place?
6. Mă simt un om împlinit.Viaţa mea are gustul strugurelui de pe Dealul Viilor din oraşul meu natal, Drăgăşani.Am doi băieţi, Florin specialist în imagine la Antena 1, Ionuţ,dr.în istorie şi drept, autor de cărţi şi propietarul ziarului Napoca News.>>>>>

Aproape 20 de ani scriitorul Dumitru Velea i-a consacrat editării şi promovării operei dramaturgului I.D.Sîrbu. Ca director al Teatrului de Stat din Petroşani a făcut toate demersurile ca această instituţie de cultură să poarte numele autorului piesei “Arca Bunei Speranţe”.Tot la începutul anilor 1990 a înfiinţat Fundaţia Culturală”I.D.Sîrbu” , având ca scop principal promovarea operei scriitorului născut în Petrila în 1919.

De-alungul anilor Dumitru Velea a publicat peste opt cărţi ,îngrijite şi cu Postfaţe semnate de el, bine documentate şi cu analize profunde ,despre opera lui I.D.Sîrbu.Acestea sunt:”I.D.Sîrbu ,Atlet al mizeriei”,”Ion D.Sîrbu, Obligaţia morală”,”I.D.Sîrbu, Între Scylla şi Carybda”,”Ion D.Sîrbu, Cu sufletul la creier”,”Ion D.Sîrbu, Râs-cu-plânsul nostru valah”,”Ion D.Sîrbu,Un deget pe o rană”,”Ion D.Sîrbu,Între timp murisem”,”Ion D.Sîrbu, Horia Stanca, Printr-un tunnel”şi”Ion D.Sîrbu, Jertfe”,carte apărută recent, şi asupra căreia ne vom apleca.Dacă nu mă înşel, despre cărţile enumerate mai sus , am scris cronici pe care le-am publicat în presa vremi.

Puţini sunt scriitorii,consemnaţi de Istoria Literaturii Române, care s-au aplecat cu acribie, responsabilitate, şi cu sentimentul prieteniei asupra operei confratelui. Printre aceştia se numără poetul, dramaturgul, eseistul şi editorul Dumitru Velea care în decurs de mai bine de două decenii a scos la lumina tiparului opera, scrisorile, publicistica celui care , în ultima perioadă a vieţii, a fost secretarul literar al Teatrului Naţional din Craiova.

Scriind despre adevărata prietenie dintre I.D.Sîrbu şi Dumitru Velea mi-am amintit  de ceea ce zicea Cicero în Despre prietenie”Prietenia nu este al lucru decât deplina înţelegere asupra tuturor lucrurilor divine şi umane unită cu un sentiment de bunăvoinţă şi de iubire, şi îmi pare că, afară de înţelepciune, oamenii n-au primit nimic mai bun de la zei.”>>>>

Revistă on-line editată de LIGA SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA , filiala Bucureşti,

în parteneriat cu Asociaţia Română pentru Patrimoniu.

Preşedinte fondator: ARTUR SILVESTRI

Corneliu LEU

prezintă:

SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ A LIMBII ROMÂNE

COMUNICAT AL MIŞCĂRII PENTRU PROGRESUL SATULUI ROMÂNESC PRIVIND MANIFESTĂRILE DIN ANUL 2009

Iniţiată acum doi ani şi desfăşurându-şi primele manifestări în perioada 29 – 31 august 2008, SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ A LIMBII ROMÂNE a fost instituită a se desfăşura anual între aceste date prin mai multe hotărâri de Consilii Locale, ale conducerilor unor organizaţii neguvernamentale, ale unor comunităţi româneşti din străinătate şi a fost susţinută de o serie de publicaţii româneşti. Un demers legislativ se află în curs de definitivare parlamentară, expunerea de motive fiind însuşită de Comisiile Parlamentare de specialitate ale Senatului României şi Camerei Deputaţilor încă din legislatura trecută iar, prin avizul favorabil al Consiliului Legislativ, fiind consemnate atribuţiile decizionale ale Senatului României.

În acest an, Adunarea Generală Extraordinară a Asociaţiei Comunelor României a înregistrat hotărârile a încă aproape două sute de Consilii Locale privind desfăşurarea anuală a acestei Sărbători şi a votat angajamentul tuturor primarilor care sunt membri ai acestei Asociaţii de a iniţia şi susţine manifestările respective. (publicăm în anexă documentul*).>>>>>