Zilele acestea a apărut revista literară “Memoria Slovelor”, nr.1, editată de Filiala Rm.Vâlcea( preşedinte Petre Petria), a Ligii Scriitorilor din România. Cu această apariţie numărul revistelor editate de filialele acestei organizaţii scriitoriceşti se ridică la 7, după Agora literară,(Cluj), Cetatea lui Bucur,(Bucureşti) Heliopolis,(Timişoara), Pietrele Doamnei(Argeşi), Moldova Literară (Iaşi), şi Cuib (Constanţa).

Primiul număr al revistei vâlcene cuprinde un editorial semnat de scriitorul şi istoricul literar Costea Marinoiu, intitulat “La început de drum “, printre care autorul subliniază că:”Înfiinţarea la Cluj a Ligii Scriitorilor, având ca preşedinte pe Al.Florin Ţene- fiu al Vâlcii , deschide noi perspective deosebite scriitorilor vâlceni”.În continuare revista face prezentarea membrilor filialei cu fotografia acestora.În continuare sunt pagini de suflet ale scriitorilor vâlceni referitor la operele lor. Prin conţinutul acestei reviste se deschide o pagină bibliografică a celor care continuă ,pe aceste meleaguri de cultură şi spiritualitate, ceea ce s-a început prin “Şcoala de la Mănăstirea Govora “, promovarea culturii şi apărarea valorilor naţionale.

Al.Florin Ţene

La sfîrşitul acestui articol,  bibliografie de provenienţă teologică, ignorată de alcătuitorii documentului emis de Patriarhie. Bibliografie incompletă.

Pentru o deplină informare a cititorilor, le punem la îndemână cele două documente.
Liga Scriitorilor din România,
Către, Prea Fericitul  Patriarh al Bisericii Ortodoxe, DANIEL
Către, Prea Fericitul Patriarh al Bisericii Ortodoxe, DANIEL

Răspunsul Patriarhiei Române,

Patriarhia Romana raspunde propunerii de canonizare a lui… Eminescu, oferind lamuriri generale privind procedurile de canonizare

Prima observaţie pe care o avem de făcut,  care nu este lipsită de temei, aşa considerăm noi, este asupra titlului celor două documente. A se reţine că Liga Scriitorilor Români se adresează Prea Fericitului Părinte Daniel, iar răspunsul este dat de Patriarhia Română. Documentul Ligii este din 3 februarie. Tot pe 3 februarie, în mod precipitat, se anunţă că în ziua următoare Patriarhia se va pronunţa asupra solicitării Ligii Scriitorilor.

”Reprezentanţii BOR au declarat pentru REALITATEA.NET că vor oferi mâine un punct de vedere pe această temă”. Avem o oarecare reţinere asupra cuvintelor “Reprezentanţii BOR”. Nouă ni se par a proveni din partea jurnaliştilor de la Realitatea. Net. Chiar aşa fiind, punctul nostru de vedere nu se modifică, documentul fiind emis de Patriarhie. Nu credem că jurnaliştii de la Realitatea.Net vor reveni asupra acestor cuvinte, nu-i învinuim cu nimic, au dat dovadă de professionalism, publicând documentul din partea Patriarhiei şi de respect şi bunăcuviinţă faţă de Biserică. Dar dacă persoanele care au anunţat că vor oferi mâine un răspuns,  sunt “Reprezentanţii BOR,” atunci Realitatea. Net este obligată să facă precizările de rigoare. Sunt mai multe personae… Care? Chiar dacă au avut legătura cu o singură persoană din partea Patriarhiei şi aceasta a declarat că ”Reprezentanţii BOR au declarat că vor oferi mâine un punct de vedere pe această temă”, sunt obligaţi să facă precizările de rigoare. Teologii, doar citind aceste câteva rânduri, au înţeles la ce ne referim. Cuvintele ar fi presupus ca aceşti reprezentanţi să semneze declaraţia din partea Patriarhiei, în cazul acesta punctul de vedere le-ar fi aparţinut. Cu alte cuvinte s-ar fi pronunţat în problema canonizării lui Eminescu, în calitate de autori ai documentului. Nimeni nu poate reprezenta Biserica Ortodoxă Română, decât Sinodul BOR. Dacă este emis în numele Patriarhiei Române de reprezentanţii pomeniţi, care sunt aceştia? Dacă nu ar fi fost cuvintele “Reprezentanţii BOR” documentul putea fi semnat de Patriarhia Română. Ceea ce presupunea că este alcătuit de înaltele feţe bisericeşti din cadrul Patriarhiei. Nici Patriarhia nu este de capul ei, ci parte a Sinodului BOR, prin înaltele ei feţe bisericeşti. Deci nu trebuie să înţelegem că Patriarhia nu poate emite communicate de presă, etc.,etc. Răspunsul în grabă, la această solicitare se dovedeşte lipsit de documentarea adecvată. Decât un astfel de răspuns, ar fi fost correct cel conform rânduielilor bisericeşti: “Urmând procedura stabilită de Sfântul Sinod privind canonizările de sfinţi din Biserica Ortodoxă Română,  propunerile de canonizare se adresează mai întâi Eparhiei din jurisdicţia căreia face parte solicitantul, care, apoi, o înaintează Sinodului mitropolitan. >>>>>

O iniţiativă  lăudabilă, de altfel, din partea scriitorului Al.Florin Ţene, preşedintele Ligii Scriitorilor din România, de a fi sanctificat Mihai Eminescu, iniţiativă propusă Prea Fericitului DANIEL,Patriarhul Biserici Ortodoxe Române, în scopul ca  un reprezentant al culturii şi spiritualităţii neamului să fie trecut în rândul sfinţilor, aşa cum Sinodul BOR  a canonizat domnitori politici ca Ştefan cel Mare şi Sfânt şi Constantin Brâncoveanu a stârnit nenumeroase dispute pe ecranele televiziunilor, cum ar fi:Realitatea TV, NCN, Transilvania TV, Antena 1 şi 3. Nici posturile de radio nu au tăcut, Radio Gherila, Radio Actualităţi, şi sute de ziare din ţară şi străinătate au participat cu idei pro şţi contra. La toate aceste emisiuni a intervenit  Al.Florin Ţene care şi-a susţinut propunerea cu argumente din opera scriitorului, cum ar fi poeziile :Rugăciune, Răsai asupra mea, Învierea, Coline, Coline, inclusiv zecile de articole publicate în ziarul Timpul în care apăra ortodoxia şi publicate în volumele”EMINESCU ŞI ORTODOXIA, o antologie de Fabian Anton, având un cuvânt înainte de Î.P.S. Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului,  şi Eminescu şi cugetarea sacră, în rev.”Mitropolia Olteniei “, an.XLIII, nr.1 ianuarie-februarie 1991, pp 29-44.

Mai surprinzător este ,spunea preşedintele Ligii Scriitorilor,  că  s-au  găsit intelectuali din vârful ierarhiei , unii din ei atei, să nu fie de acord cu sanctificarea Poetului Naţional, pe motiv că era beţiv, umbla murder, că este” cadavrul din debara”, uitând că Eminescu a propovăduit, aşa cum a făcuto Iisus, iubirea de oameni şi apărarea dreptăţii în spiritul creştin.>>>>>

Către,

Prea Fericitul  Patriarh al Bisericii Ortodoxe,

DANIEL,

Prea Fericite Patriarh, vă scriu în numele a peste trei sute de membri ai Ligii Scriitorilor din România, care au hotărât să Vă facem următoarea propunere:

Cunoscând faptul că Poetul Naţional, Mihai Eminescu, este cea mai importantă voce poetică din literatura română, că din cele 46 de volume cu aproximativ 14000 de file, aflate la Academia Română, răzbate spiritual naţional-ortodox;

- având în vedere că se trage dintr-o famile ortodoxă, căminarul Gheorghe Eminovici, tatăl poetului, provenea dintr-o familie de ţărani români-ortodocşi din nordul Moldovei şi Raluca Eminovici, mama poetului, născută Jurascu  era ortodoxă. Familia  pe linie paternă cobora  din Transilvania de unde emigrase din cauza persecuţiilor religioase;

– cunoscând faptul că Mihai Eminescu, între anii 1858-1860, urmează şcoala primară Naţional Hauptschule (Şcoala Primară Ortodoxă Orientală) , din Cernăuţi;

– că în poeziile şi articolele de presă, în căutări ştiinţifice şi studii filosofice, Eminescu reaminteşte, mereu, de prima imagine văzută la naşterea sa. Fiind vorba de un Hristos blând şi iubitor, luminat la chip de o lumină de candelă. În scrisul său filigranat are trimiteri biblice, pe care nimeni nu a ştiut să le pătrundă cu adevărat: “ce e cugetarea sacră?/carte tristă şi închisă/ce mai mult incifrează/ cel ce vrea a descifra, iar ”Făt Frumos din lacrimă “ este gândit ca o prefigurare a lui Iisus, scris ca o pagină de Scriptură. Folcloristul Tudor Pamfile subliniază că sub aceaşi chemare este scris şi “Luceafărul “(“Vas nestricat al Maicii Domnului“). În”Sărmanul Dionis “ descoperim căutarea înfrigurată a lui Dumnezeu şi al Mântuirii, prin sacrificiu şi iubire, nicidecum ce spunea George Călinescu că este vorba de “elucubraţii romantice “ ce duc la reîncarnare;>>>>>

În  procesul de promovare a Ligii Scriitorilor din România, după ce au apărut articole despre această organizaţie profesională scriitoricească, în revistele din ţară, cum ar fi:”Oglinda Literară“,”Orient Latin”,”România Literară”,”Convorbiri Literare”,”Curierul de Vâlcea”, şi multe alte publicaţii şi cotidiene , în data de 01 februarie a.c. în cadrul  matinalului “`Neaţa Cluj”,emis de ALFA TV, a fost o întâlnire cu scriitorul Al.Florin Ţene, preşedintele Ligii Scriitorilor din România. Moderatorii Andrei Aroneţ şi Andreia Arcan, producător Augustin Stanciu şi director editorial Beniamin Pascu, prin întrebările lor, au reuşit să provoace răspunsuri precise şi la obiect de la promotorul cultural şi fondatorul Ligii.

.Organizaţie profesională ce vine în  apărarea drepturilor  scriitorilor, indiferent din ce organizaţie profesională fac parte.În cadrul emisiunii s-a făcut vorbire despre activităţile celor 29 de filiale , din care 12 din străinătate. Au fost prezentate revistele editate de aceste filiale ale Ligii, cum ar fi:”Agora Literară“, editată de Filiala Cluj, “Cetatea lui Bucur”,editată de Filiala Bucureşti,”Helipolis”,editată de Filiala Timişoara,”Pietrele Doamnei”, FilialaArgeş, “Moldova Literară“, Filiala Iaşi,”Cuib”Filiala Dobrogea,”VIP, România”, Filiale Australia,etc.

S-a subliniat faptul că numai în trei ani de la înfiinţare Liga Scriitorilor a desfăşurat activităţi culturale şi cu cartea apreciate de iubitorii de cultură din ţară şi din diasporă.

La întrebarea dacă Liga Scriitorilor va obţine statutul de organizaţie profesională de utilitate publică, Al.Florin Ţene a răspuns că s-au început demersurile în acest sens.Dacă Uniunea Scriitorilor i-au trebuit aproape o sută de ani, sperăm, spunea preşedintele Ligii ,”să  obţinem cât  mai curând  această recunoaştere.”

Anastasia Rusiv

Şedinţa Cenaclului literar “Vasile Sav” din data de miercuri, 27 ianuarie a.c. care a avut un bogat program s-a deschis cu un mini concert cuprizând cântece pe versuri de M.Eminescu, susţinut de Grupul vocal”Speranţa”, condus de prof.Modest Vişoiu, din cadrul Centrului de Zi pentru Vârstnici nr. 2, ( coordinator Maria Bobină).În continuare scriitorul Al.Florin Ţene, preşedintele cenaclului, a ţinut conferinţa”Eminescu- dragostea de neam şi ţară “. În acest context preşedintele Ligii Scriitorilor din România a subliniat faptul că organizaţia pe care o conduce v-a  propune Sinodului Biserici Ortodoxe Române, Î.P.Sfinţiei Sale Daniel, ca Mihai Eminescu să fie canonizat  Sfând în Calendarul Ortodox, aşa cum a fost canonizat Ştefan cel Mare. Despre Poetul Naţional a mai vorbit prof.V.Sfârlea şi Aurel Vuşcan. În continuare în cadrul medalionului liric “Eminescu , ca aerul şi seva…”, poeţii Ionel Andraşoni, Eugem Coţa, Gavril Moisa şi Ion Benche au citit din lucrările lor dedicate lui Eminescu.

În încheierea şedinţei s-a desfăşurat medalionul literar “Carte frumoasă cui te-a scris”, în cadrul căruia Al.Florin Ţene a prezentat şi vorbit despre cărţile semnate de Artur Silvestri ”Perpetuum Mobile”, „Fapta culturală„ şi “Apocalypsis cum figures”.În continuarea acestui medalion preşedintele Ligi Scriitorilor a vorbit despre tomul de 700 pagini “A sosit Domnul Eminescu” de Nicolae Danciu Petniceanu, în care sunt incluse studii, articole, poezii şi documente despre şi dedicate Poetului Naţional.În încheierea şedinţei a fost lansat volumul de interviuri “Cu inima în palmă“ de Al.Florin Ţene.Despre volum au vorbit scriitorii: Iulian Patca, Ionel Andraşoni, Gavril Moisa, Eugen Coţa, Ioan Benche, Ion Ghercioiu şi Aurel Chira. Din cuvântările acestora s-a desprins ideea că acest volum cuprinde concepţia despre literatură şi viaţă a autorului care  a înţeles ca întreaga activitate să şi-o dedice culturii, acesta fiind printre puţinii scriitori care este  promoter , îndrumător cultural şi ctitor de instituţii de cultură .  Iar poeta Emilia Tudose şi-a încheiat gândurile cu un citat din carte:”Al.Florin Ţene-“Omul de cultură este copilul durerii,”spunea Constantin Tsatsos.Tot ce am trăit a trecut mai înainte prin durere, chiar şi bucuriile.La baza edificiului de mai târziu, pe care l-am construit cu ajutorul creaţiei, se află o rană.Fiindcă şi atunci când construim o casă, un monument, producem o rană Pământului, prin săparea temeliei. Viaţa mea a fost consacrată artei cuvântului şi aceasta îmi aminteşte de rana care înseamnă pentru mine începutul rodniciei şi, în final, bucuria lucrului bine făcut.”

Viitoarea  şedinţă v-a avea loc miercuri ,24 februarie, a.c.la orele 11,în sala Centrului de Zi pentru Vârstnici nr.2, Cluj-Napoca.

Anastasia Rusiv

În organizarea Uniunii “Vatra Românească“şi a Ligii Scriitorilor din România a avut loc în seara zilei de 26 ianuarie a.c., în sala de pe str.Eroilor nr.2, simpozionul “Eminescu în publicistica militantă”.La care a participat acad.Dumitru Protase şi prof.ing.Ioan Traian Balotă.Cu această temă scriitorul Al.Florin Ţene, preşedintele Ligii Scriitorilor, a susţinut o interesantă conferinţă .În cadrul acestei conferinţe Al.Florin Ţene a vorbit despre scriitorul bănăţean Nicolae Danciu Petniceanu care cu dăruire şi talent a editat tomul de 700 de pagini ,intitulat,A SOSIT DOMNUL EMINESCU şi revista EMINESCU. După care a urmat un recital poetic susţinut de poeţii:Ionel Andraşoni, Ioan Benche, Eugen Coţa şi Gavril Moisa, membrii ai Ligii Scriitorilor, filiala Cluj.

Această manifestare dedicată Poetului Naţional s-a bucurat de o bună apreciere din partea publicului.

Anastasia Rusiv

Revistă on-line editată de LIGA SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA ,

filiala Bucureşti, în parteneriat cu Asociaţia Română pentru Patrimoniu.

Preşedinte fondator: ARTUR SILVESTRI

A apărut NUMĂRUL 11 , luna IANUARIE, anul 2010, al publicaţiei CETATEA LUI BUCUR>>>> sumarul aici>>>>>>>>

Filiala Iaşi a Ligii Scriitorilor din România a edita, într-o ţinută grafică de excepţie şi cu un bogat sumar, numărul 4 al revistei”Moldova literară“, având ca director pe scriitorul Constantin Toni Dârţu, preşedintele Filialei Moldova a Ligii Scriitorilor, redactor şef Mihai Păstrăguş, secretar general de redacţie Costel Iftinchi, consilier de redacţie Vasile Fillip şi redactori: Valentina Văran, Leon Agu, Virgil Răzeşu, Simina-Silvia Şcladan, Ioana Andrei, Cezarina Adamescu, Olga-Alexandra Diaconu, Gheorghe A.M.Ciobanu şi Suzana Pătraş din S.U.A.

Rubrica “Din tainele literaturii române” găzduieşte trei eseuri interesante:”Eminescu peste mode şi timp”, de Nicolae Creţu, “Creangă e cu noi”, de Ion Berghia şi “Natura şi sentimentul în poezia ”Când crivăţul vine cu iarna…”,de Maria Apetroaiei.

“Literatura în datini şi obiceiuri la sărbătorile de iarnă, în Bucovina” un interesant studiu semnat de Simina-Silvia Şcladan ne atrage atenţia prin acuitatea precizărilor făcute, vis-à-vis de moştenirea tradiţiilor.În”Ars poetica” descoperim poezii semnate de Olga-Alexandra Diaconu, Leon Agu, Constantin Toni Dârţu, Emil Bucureşteanu, Lucia Epuraş, etc, iar la rubrica “Proza în actualitate”sunt pagini semnate de Virgil Răzeşu, Vasile Ilucă, Valentina Becart, Mihai Ştirbu, Mariana Cristescu, Emil Iliescu şi Aurel Oancea.

Revista mai are următoarele rubrici:”Savoare umoristico-satirică”, “Interviuri şi dialoguri”,”Petale de înţelepciune”,”Galeria artelor”,”Tinere condeie” şi “Semnale editoriale”, ce întregesc sumarul unei importante revisate moldave.

De la un număr la altul ”Moldova literară“ a evoluat în calitatea textelor găzduite, semn că această publicaţie literară se înscrie în “peisajul” revuistic al ţării de care trebuie să ţinem seama.

Al.Florin Ţene

În cadrul manifestărilor dedicate Poetului Naţional la Timişoara organizate de Sociatatea Literar-Artistică “Sorin Titel” din Banat şi Clubul Cultural”Mihai Eminescu” din Timişoara, din data de 15 ianuarie a.c. scriitorului şi promotorului cultural Al.Florin Ţene i-a fost acordată “Diplomă” pentru colaborarea cu cele două  societăţi culturale bănăţene şi pentru creaţia sa dedicată lui Mihai Eminescu.

Cu acest prilej au fost lansate două publicaţii de mare interes : tomul de 700 pagini”A sosit Domnul EMINESCU” apărut sub îngrijirea scriitorului Nicolae Danciu Petniceanu şi revista”EMINESCU”, redactor şef fiind tot scriitorul amintit.

În cele două publicaţii regăsim semnăturile unor membrii ai Ligii Scriitorilor, printre care: Petre Birău, Mariana Sperlea, Titina Nica Ţene, Nicolae Danciu Petniceanu, Rahela Barcan, Ionuţ Ţene, Geo Galetaru, Al.Florin Ţene, Maria Dincă, Constantin Toni Dârţu, şi mulţi alţii.

Atât” Diploma” acordată preşedintelui Ligii Scriitorilor , cât şi cele două publicaţii dedicate lui Mihai Eminescu se constituie  semn de recunoştiinţă faţă de cel care a ridicat limba şi creaţia literară  la standard european şi universal.

Anastasia Rusiv

Liga Scriitorilor din România,filialele Timişoara şi Bucureşti, în colaborare cu revista Heliopolis organizează în data de 06 februarie a.c., ora 11, lansarea cărţilor “Lumini din Kogaion”(Poezii) şi “Destine în numele legii Sarmisegetusei”(nuvele) de Dumitru Rădoi.

Acestă frumoasă manifestare culturală are loc la Centrul Jud.Resurse şi Asistenţă Educaţională din incinta Liceului”Emanuil Ungureanu” din Timişoara.

Despre aceste cărţi vorbesc scriitorii: Doina Drăgan, preşedinta filialei Ligii Scriitorilor Timişoara şi Elisabeta Iosif, preşedinta filialei Bucureşti a Ligii Scriitorilor.

În încheiere autorul va acorda autografe pe cărţile sale.

Karina Drăgaş

La Cenaclul “Vasile Sav”

Lansarea cărţii de interviuri ”Cu inima în palmă“ de Al.Florin Ţene

Miercuri, 27 ianuarie, a.c., orele 11, în cadrul şedinţei Cenaclului”Vasile Sav”, ce se  va ţine  la Centrul de Zi pentru Vârstnici nr.2, din strada Decebal nr.21, are loc lansarea cărţi de interviuri “ Cu inima în palmă“, de Al.Florin Ţene, apărută la editura “Contrafort” din Craiova. Cartea cuprinde interviuri luate scriitorului Al.Florin Ţene, preşedintele Ligii Scriitorilor din România, în cursul anului trecut, de scriitorii Monica Mureşan, Costel Iftinchi, Menuţ Maximinian, Ionuţ Caragea, Maria-Diana Popescu şi Elisabeta Iosif. Aceste dialoguri, iniţial , au apărut în reviste din Germania, Canada, Australia, şi SUA.

Despre  carte vor vorbi scriitori: Ionel Andraşoni, Ion Constantinescu, Ioan Benche, Gavril Moisa şi Iulian Patca.

În încheiere autorul va acorda autografe.

Karina Drăgaş

În  ziua de 18 ianuarie preşedintele Ligii Scriitorilor din România a ţinut o teleconferinţă cu preşedinţii celor 29 de filiale din ţară şi străinătate. Cu această ocazie Al.Florin Ţene , a prezentat “Raportul de activitate” a Ligii, pe perioada septembrie 2006-31 decembrie 2009 şi “Planul de activitate pentru anul 2010”.

Din „Raport „ se desprinde că în această perioadă, mai toate filialele au câte un cenaclu în cadrul căruia şi cu ajutorul membrilor Ligii se organizează activităţi culturale şi cu cartea .În această perioadă au apărut reviste literare editate de Filialele Cluj,Agora Literară, Constanţa, Cuib,Timişoara ,Heliopolis, Argeş, Pietrele Doamnei, Bucureşti,Cetatea lui Bucur, etc.Au fost organizate importante manifestări culturale la Cluj, Gherla, Dej, Rm.Vâlcea, Drăgăşani, Iaşi, Timişoara, Piteşti, Braşov, etc.Au fost organizate concursuri literare, medalioane literar-muzicale, în colaborare cu bibliotecile şi alte asociaţii profesionale.În aceşti ani au fost sprijinite logistic şi financiar unele filiale în organizarea unor ample activităţi culturale, cum ar fi: simpozioane , lansări de cărţi, schimburi de experienţă. Acest sprijin s-a făcut cu ajutorul membrilor Ligii din întreaga ţară.

În ultima perioadă a anului trecut au mai luat fiinţă filiale la Focşani,preşedintă Victoria Vârtosu şi la Craiova , preşedinte Nicu Vintilă.>>>>>

(Extras de la teleconferinţa cu preşedinţii de filiale din seara zilei de 18 ianuarie 2010)

Încă de la înfiinţare Liga Scriitorilor din România şi-a propus să acopere cu filiale o arie cât mai largă pe teritoriul ţării şi pe cât posibil să înfiinţeze astfel de filiale în comunităţile de români din diasporă. Aşa cum prevede STATUTUL organizaţiei noastre ne-am propus să stimulăm activităţile culturale prin multiple forme, promovarea autorilor şi a cărţilor lor şi apărarea drepturilor acestora.

De-alungul celor 3 ani de existenţă au fost înfiinţate 29 de filiale ale Ligii Scriitorilor, din care 12 în diasporă.O parte din acestea editează reviste, sau alte filiale o fac  în colaborare cu  organizaţii culturale.Astfel au apărut revistele Agora Literară,la Cluj, Moldova Literară, editată de filiala Iaşi, Cuib la Hunedoara, Heliopolis , la Timişoara, Pietrele Doamnei, la Argeş,Cetatea lui Bucur, la Bucureşti, etc.

La Cluj a fost înfiinţat cenaclul literar Vasile Sav în cadrul căruia se discută lucrări ale membrilor săi, se lansează cărţi se organizează medalioane literar- musical şi imagistic în colaborare cu Grupul vocal Speranţa şi Asociaţia Judeţeană Cluj a Artiştilor Plastici.

În colaborare cu filiala Vâlcea, preşedinte Petre Petria, s-au organizat lansări de cărţi, simpozioane pe teme de istorie şi întâlniri cu scriitorii, membrii ai Ligii, din Argeş şi Cluj, la Rm.Vâlcea şi Drăgăşani.Filiala din Bucureşti,preşedinte Elisabeta Iosif, a organizat numeroase lansări de cărţi la bibliotecile din Capitală şi împreună cu Asociaţia Română pentru Patrimoniu, preşedintă scriitoarea Mariana Brăescu Silvestri, au acordat premiile anuale ale acestei importante organizaţii.Aceeaşi intensă activitate culturală o desfăşoară filiala Hunedoara, preşedinte Ion Velica, care a acordat premiul Virtutea Literară unor scriitori ,membrii ai Ligii. O intensă activitate culturală desfăşoară filiala Argeşi, datorită preşedintei şi vicepreşedintelui Steluţa Istrătesc şi Vasile Ghilencea. >>>>>>

În seara zilei de 15 ianuarie a.c. , la orele 17, a avut loc în sala “Nicolae Ivan” a Facultăţii de Teologie Ortodoxă simpozionul literar-muzical şi imagie”Eminescu-ca aerul şi seva” în organizarea Fundaţiei Protecţiei Sociale şi a Ligii Scriitorilor din România. Cu această ocazie a fost organizată o expoziţie de tablouri, fotografii şi alte documente cu temă eminesciană.Pe un ecran au fost proiectate imagini din locurile prin care a trecut poetul omagiat.Au vorbit despre viaţa şi opera lui Mihai Eminescu: col.(r).ing.ec.Nicolae Grosu, scriitorul Al.Florin Ţene, preşedintele Ligii Scriitorilor din România şi Claudia Sdreală.

Au fost audiate cântece pe versuri ale poetului Mihai Eminescu compuse de Guilelm Şorban, cântate de Doina şi Ion Aldea Teodorovici, Tudor Gheorghe şi Filip Gherman F.Artur, student la Academia de Arte Frumoase din Cluj.

Manifestarea care s-a  încheiat cu un recital de poezie  pe fond de muzică în interpretarea poetului Al.Florin Ţene s-a bucurat de o apreciere unanimă din partea numerosului public.

Karina Drăgaş

Îi aud paşii trecând dinspre lumină

Şi foşnetul stelelor în părul Lui,

Când plopii fără soţ îl aşteaptă să vină

La fereastra cu dorul aprins în gutui.

.

Coborând dinspre Carpaţi, îl aud uneori

Cu fruntea împodobită de gânduri

Pe cărări de argint şi flori

De tei presărate rânduri, rânduri.

.

Îi aud glasul venind dinspre trecut

Dulce ca mierea cuvintelor străbune,

Când este versul şoaptă de început

Şi luna vibrează iubirea pe strune.

.

Doinesc tulnice pe poteci de munte,

Spre Ipoteşti prelungind chemarea

Aşternută peste veacuri punte

Pe care să vină odată cu zarea.

.

Din poeme se desprinde, spre el venim,

Ca areul şi seva ce-n arbori suie,

În fiecare dintre noi îl regăsim

Cioplit în inimi veşnică statuie.

Al.Florin Ţene

În condiţiile europenizării noastre şi al fenomenului de globalizare este necesar să punctăm unele repere  importante din istoria noastră, dar şi din tezaurul etnofolcloric, inclusive din istoria literaturii române, în scopul perenizării lor ca zestre specifică şi multiculturală într-o Europă unită.

De data aceasta am ales pe Eminescu  ca promotor al dragostei de neam şi ţară, în scopul de a sublinia faptul că  sentiment acesta  nu trebuie să ne părăsească, el fiind aceea vibraţie specifică şi singulară pe care o simţim faţă de limba şi ţara în care ne-am născut.

Nu demult într-o convorbire pe care am avut-o la Drăgăşani cu Guvernatorul Bancii Naţionale, Mugur Isărescu, întrebându-l de ce vine , aproape lunar , în oraşul natal de la poalele Delului Viilor, în care a existat castrul roman Rusidava , mi-a răspuns textual: Dragă Florine, prima înghiţitură de aer pe care o respiră copilul când se naşte rămâne veşnic în plămânul omului. Aceasta ne face să ne întoarcem ,mereu, pe locurile natale, pentru a o înprospăta. Lărgind aria, acest fenomen se întâmplă şi la nivelul ţării.

În acest context, este necesar s-o spunem, că încă de la primele poezii Eminescu şi-a manifestat sentimentele de dragoste pentru ţară şi neamul nostru daco-român, cum l-a denumit , renumitul dacolog, părintele Dumitru Bălaşa.

În poezia Din străinătate, pe care-o scrie în 1865 şi o publică în 1866 în revista Familia, Eminescu exprimă nostalgia ţinutului natal. Această nostalgia provine tocmai de la acea primă înghiţitură de aer absorbită de plămâni la naştere. În jurul său poetul vede numai veselie, oamenii se lasă cuprinşi de încântările şi plăcerile  vieţii. Însă, dintre toţi numai un om este nemângâiat-Poetul Eminescu:”Un suflet numai plânge, în doru-i se avântă/ L`a patriei dulci plaiuri, la câmpii-i râzători.” >>>>>

În organizarea Ligii Scriitorilor din România

În data de 05 ianuarie a.c. a avut loc comemorarea Domnitorului Alexandru Ioan Cuza în organizarea Ligii Scriitorilor din România şi a Fundaţiei Protecţiei Sociale-Filiala Cluj.

Manifestarea desfăşurată în faţa statui Domnitorului Unirii din strada Memorandului s-a deschis cu intonarea Imnului Naţional.După care col.r.ing.ec.Nicolae Grosu a vorbit despre viaţa şi activitatea lui Alexandru Ioan Cuza.

În încheiere poetul Al.Florin Ţene, preşedintele Ligii Scriitorilor din România, a susţinut un recital poetic dedicat Marelui Domnitor.

Manifestarea s-a bucurat de un real succes din partea numeroşilor participanţi.

Karina Drăgaş

>>>>> Agora Literara Nr 6, decembrie 2009

Recenta carte publicată de scriitorul Al Florin Ţene la Editura ,,Contrafort” din Craiova, carte intitulată ,,Cu inima în palmă”, reprezintă istoria formării unui scriitor autentic, cu parcursul său remarcabil, relatarea procesului de coagulare în jurul operei sale literare a unui fenomen literar-artistic,  împlinit prin constituirea unei instituţii de cultură cum este Liga Scriitorilor din România şi potenţialul acesteia de a capacita şi susţine relaţii de promovare culturală reciprocă (aşa cum este fructuoasa colaborare cu Asociaţia Română pentru Patrimoniu), dar mai ales ne este relevată în această carte gândirea, concepţiile despre viaţă, literatură şi artă ale unui scriitor şi promotor cultural reprezentativ pentru cultura română contemporană.

Extrem de condensat, volumul ,,Cu inima în palmă” cuprinde în doar 40 de pagini o prezentare esenţială a demersului literar artistic contemporan, desfăşurat pe parcursul a peste cinci decenii în ţara noastră, precum şi raportarea sa la fenomenul literar internaţional, într-o viziune ce denotă studiul amplu întreprins de autor în cunoaşterea contextului cultural actual şi intuiţia prefigurării direcţiilor avangardiste viabile.

Cele şase dialoguri cu Al Florin Ţene, realizate de Monica Mureşan, Costel Iftinchi, Menuţ Maximinian, Ionuţ Caragea, Maria- Diana Popescu şi Elisabeta Iosif, dezvăluie în primul rând convingerea scriitorului Al Florin Ţene că omul are un destin individual, încredinţat de Dumnezeu, care poate fi într-o măsură schimbat de atitudinea sau comportamentul individului: ,,Când ne naştem Dumnezeu ne pune cu degetul pe frunte o pecete, pe care noi o numim destin. În limita acestuia fiecare dintre noi ne jucăm rolul primit.>>>>>

Cât de repede trece timpul! Ca un şmecher abil, ce preferă să treacă neobservat, spre a nu da socoteală nimănui. Acest an scurs fără Artur Silvestri a fost mai sărac, cel puţin din punct de vedere spiritual. A fost, în acelaşi timp, un an al marilor convulsiuni, dar şi anul în care a avut loc o, din pacate, reuşită lovitură de stat, cu concursul iresponsabil, tot din păcate, al celor de la Curtea Constituţională. Din acest punct de vedere, e mai bine că Artur nu mai e printre noi. El, cu spiritul său justiţiar, nu ar fi putut tolera astfel de fapte reprobabile, care aruncă, cu cel puţin 20 de ani, înapoi acest popor nefericit şi urmărit de ghinioane. Pentru că, în loc să ne pregătim pentru o viaţă a normalităţii, de tip european, inclusiv sub aspectul standardelor şi condiţiilor de trai, pentru toţi locuitorii acestei ţări, nu doar pentru baronii şi micimanii unor triburi politice, noi revenim la (o) sărăcie (lucie, pentru majoritatea locuitorilor acestei ţări), frig şi teroare (la fel ca înainte de 1989), la dictatură şi domnia neamurilor proaste, dar şi a bunului plac şi a abuzurilor nesfârşite.

Artur Silvestri a făcut parte din casta acelor puţini oameni aleşi, care au acţionat pentru slujirea totală, fără condiţii, a neamului lui. Cu orice preţ. Inclusiv cu preţul propriei sale vieţi. De aceea este mai mult decât firesc să deplângem, încă o dată, grăbita şi neaşteptata lui plecare, acum, când mai erau atât de multe lucruri fundamentale de făcut, iar el era atât de util şi necesar poporului din care s-a născut.>>>>>

Viaţa oraşului vie şi colorată se desfăşoară într-un ritm alert, specific marilor oraşe. Oameni de toate vârstele îşi încrucişează paşii depăşindu-se unii pe alţii într-o cursă cu final necunoscut, dar cu un singur scop- autodepăşirea. Cel puţin aşa îmi place să cred azi când merg spre unul din lăcaşele de cultură ale Bucureştiului : Biblioteca Metropolitană .

„Noi suntem România tainică şi vocea noastră nu se va stinge orice se va întâmpla”, afirma Artur Silvestri în urmă cu doar câţiva ani. Aceste cuvinte îmi vin în minte în timp ce mă îndrept spre sala unde vor fi prezenţi cu siguranţă reprezentanţi ai acestei tainice Românii.

Aici, în Biblioteca Metropolitană, Liga Scriitorilor din România – Filiala Bucureşti care a împlinit un an de la înfiinţare, joi 10 decembrie ora 12.00 a organizat

festivitatea acordării premiilor Artur Silvestri, personalitate complexă, mare om de cultură , semănătorul faptelor concrete -materializate în revistele, ziarele şi cărţile care păstrează în paginile lor gândurile sale purtătoare de mesaj – dar şi pe terenul însetat de a primi, descifra şi exprima adevărului istoric şi cultural al acestui popor, reprezentat de toţi colaboratorii săi.

Plecat prea devreme dintre noi, la vârsta deplinei maturităţi, Artur Silvestri merită comemorat, şi totodată susţinute  şi subliniate toate  proiectele sale culturale – a fost concluzia care a condus la decizia instituirii acestor premii, ca factor de emulaţie atât pentru cei a căror operă este deja în mare parte scrisă ori pentru mai tinerii confraţi, aflaţi la debutul carierei lor.>>>>>>

FILIALA BUCUREŞTI  A LIGII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA ANIVERSEAZĂ UN AN DE LA ÎNFIINŢARE

Dintr-un e-mail primit de la doamna Elisabeta Iosif, preşedinte al Filialei Bucureşti a Ligii Scriitorilor din România (LS), am aflat cu satisfacţie că de curând s-a împlinit un an de la înfiinţarea acestei filiale. În luna septembrie a acestui an i-am întâlnit pe aceşti oameni inimoşi şi talentaţi: scriitori, esteţi, oameni de artă, promotori culturali, cu ocazia lansării la Bucureşti a volumului  meu de poezie „Evadare din spaţiul virtual”. Ei au fost organizatorii evenimentului, fapt pentru care le aduc mulţumiri şi îi felicit cu această ocazie de sărbătoare aniversară.

Consider că este necesar ca această instituţie de cultură românească să fie  mediatizată şi prezentată mai detaliat pentru a fi mai cunoscută cititorilor noştri.

George ROCA

Redactor şef al revistei Romanian VIP

Membru LS (Bucureşti)

>>>>George ROCA: PREZENTARE: LIGA SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA

Poetul Aurel Pop, înzestrat cu calităţile “scriitorului, editorului, criticului, omului de cultureă”, este din nou în librări cu volumul de poezi”Semen dintr-un trunchi de  cuvânt”,apărut la Editura “Citadela”,Satu Mare, 2009, în care auzim”Vocea Poetului “care”a căpătat o forţă expresivă absolut remarcabilă.”(“Prefaţă”de Adrian Botez).Încă din titlu , cuvântul este imaginat ca un trunchi de copac din care cresc crengile multitudinilor de sensuri, un fel de  semiotică a relaţiei semn-Poet şi semn-semnificat.

Prin faconda metaforică , produsul unei stăpâniri a sensurilor cuvântului, poezia lui Aurel Pop are ceva din verva şi truculenţa soresciană. Însă o deosebire îi aşează în loje diferite: Marin Sorescu sugera ingenuitatea limbajului, iar Aurel Pop se foloseşte de oralitatea exprimării pentru a sugera consecinţa “fictivă“ şi himerică a cotidianului:”Ies din când în când/ La lumină/ Noaptea/ Îmi potrivesc gândurile/ Cu grijă / Peste zi / Vorbesc despre criza/ De timp.(Acum).Semnele vieţii sunt resorbite în plasma poeziei. Starea lirică e o subtilă trăire a eului poetic între trezie şi reverie. Realul şi imaginarul par epifani ale poemului:”Mă întorc/ În cuvântul nescris/ Un dinte îmi storc/ Şi-o lacrimă din vis/ Când am plecat/ Îmi amintesc uneori/ De sat/ Mă cuprind fiori/ Când văd/ Ce-a rămas”(“Cucerire”).Visceralul devine transparent, ca un cristal, lăsându-se străbătut de săgeata alegorică de argint a poeziei:”Cititorule eu sunt poetul tău/ Cel ce te scoate din mări de fum/ Pe care corăbii de carne/ Plutesc spre un ţărm alegoric/ O vânătoare universală epidemică noctambulă/ Acoperă totul ca o cangrenă(“Nebuniile omului sunt ca nişte mânuşi ale lumii”).>>>>>

S-a scurs un an de la prematura şi grabnica plecare dintre pământeni a lui Artur Silvestri, scriitor, filozof, istoric şi iubitor al Neamului Românesc. Un an de tristeţe pentru cei care l-au iubit şi preţuit, totodată un an de dăruire din partea celor ce l-au iubit cel mai mult, dăruire ce a însemnat menţinerea valorii din multe puncte de vedera a Marelui Om Artur Silvestri. Doamna Mariana Brăescu Silvestri a reuşit, şi nu se poate altfel când dorinţa este imensă, ca fiecărei comemorări săvârşită după datină creştinească pentru aşezarea şi liniştea sufletului, să-i fie alăturată o realizare pe plan spiritual sau cultural, care să dăinuie în timp, pentru “bine-cuvântare”, pentru “pomenire”, pentru “neuitare”. Astfel, într-o mirifică zonă de pe Muntele Ceahlău, în localitatea cu acelaşi nume, proprietatea cumpărată de soţii Artur şi Mariana Brăescu Silvestri a fost transformată în Casa memorială Artur Silvestri, iar la o margine a curţii, lângă şoseaua principală, a fost înălţată şi sfinţită după datină, o Troiţă maramureşeană, pe un postament amplu, lucrat cu multă dăruire, loc rânduit pentru odihnă, rugăciune şi pomenire de către săteni şi trecători. O altă Troiţă a fost înălţată şi sfinţită de către doamna Mariana Brăescu Silvestri în comuna Drăgăneşti Vlaşca, locul natal tare drag lui Artur Silvestri. Tot acolo a fost construit un “monument comemorativ completat cu o carte din marmură, simbol al vieţii şi activităţii marelui cărturar”.

Concertul cameral organizat la Biserica Visarion, a fost un omagiu adus celui plecat pe cărarea ce duce spre cer, Artur Silvestri, prieten tainic al multora.>>>>

(28 nov. 2009, sediul Fundaţiei Artur Silvestri, la comemorarea

de an, a distinsului enciclopedist, istoric, şi filozof.)

.

Motto:

„Cărţile se vor citi şi mă vor pomeni şi pe mine

şi astfel, nu voi muri de tot.”

– Artur Silvestri -

.

Ridică Doamne ceţurile Împărăţiei Tale,

Căci lumea aceasta fără de contur

Înregistrează un minus în sumbre catedrale,

Prin nefiinţa confratelui Artur.

.

Mângâie-i Doamne fruntea cu lacrimile noastre,

Aşează-l între noi ca-n vremurile bune

Şi fă-ne auzit, melodiind contraste

Glasul blând, al omului minune.

.

Mai dă-ni-l nouă astăzi fiinţă cum îl ştim,

Rupe eternităţii o clipă, nu mai mult,

Căci el ne este sensul pe care mai pornim

Când seceră sălbatic tăişul de vânt.>>>>>

De ce credeți, că s-a mutat de la noi?

Doar cărţile lui sunt acum la voi!

Nu! N-a plecat de tot. E cu Bădia

Eminescu, spre Gânditorul de la Hamangia

.

S-a dus doar puţin. Ca să-şi înmoaie pana

În licori siderale. Şi-a vindecat şi rana

Mâhnirilor ascunse. E veșnic printre noi

Şi Dumnezeul nostru-l trimite înapoi

.

Prin slovă împlinită. Prin glas de înălţare

În zi de Sfânt Andrei îl vom simţi mai tare

Vibrând a nemurire. El vine din Astral

Cu sensuri noi. Veghind. Iubirea-i de cristal.

Elisabeta IOSIF

Noiembrie, 2009 – La un an de la plecarea lui Artur Silvestri

Într-un fel sau altul noi, oamenii, suntem îndatorati unii altora. Îndatorati in multe feluri, dar in aceste rinduri, acum, vorbesc de o anumita indatorare deosebita, intelectuala si spirituala, de multumire si recunostinta pe care o am fata de Artur  Silvestri.

Când, dupa Decembrie 1989, Iosif Constantin Dragan a venit la Bucuresti si-a inceput editarea saptaminalului de opinie independenta NATIUNEA, in Mai 1990, si-a adus aminte si de mine, punindu-ma pe lista romanilor din strainatate, care sa primeasca gratuit, din partea Domniei Sale, publicatia. Redactor–sef  era  Artur Silvestri, iar  Mariana Braescu era redactor–sef adjunct. Cu ocazia acestui eveniment l-am citit  pentru prima data pe Artur Silvestri si am intrat in corespondenta cu dinsul.

Corespondenta a fost rara pina ce Artur Silvestri s-a dedicat cu toata firea Asociatiei Romane pentru Patrimoniu, a carui fondator si presedinte a fost. Este uimitor cum, in primul deceniu al  noului mileniu, a putut sa aglutineze, intr-un timp atit de scurt, in aceasta fundatie, atitia intelectuali, carturari, oameni de arta si scriitori de toate genurile, din tara si din pretutindenea romaneasca, sa participe alaturi de el la evidentierea patrimoniului nostru cultural si spiritual, l-a imbogatirea lui. Si nu numai atit.  Avind o personalitate de carturar superior, respectind dreptul la opinie al asociatilor si colaboratorilor, dintr-odata revistele electronice ale asociatiei au devenit tribune de adevar national, de cultura romaneasca autentica, de analize minutioase si sinteze pertinente, intr-o larga varietate de exprimare. In ele se citeau idei exprimate academic si filosofic, critica intemeiata si argumentata, pamfletul si polemica.>>>>>>

După Marea Unire din 1918 , aşa cum se cunoaşte, au început să se dezvolte mai toate ramurile economiei naţionale. Prin acest act înfăptuit la Alba Iulia la 1 Decembrie s-a realizat unitatea naţională şi integrarea în ritmul european de modernizare.

Un rol important în europenizarea României l-a avut  presa literară şi literatura care cunoaşte o efervescenţă deosebită din care nu lipsesc polemicile,uneori violente.În acest context se impugn personalităţi ca Mihai Sadoveanu, Camil Petrescu, Liviu Rebreanu, Tudor Arghezi, Mateiu Caragiale, Ion Barbu, Lucian Blaga, Gib Mihăescu, Eugen Lovinescu, Tudor Vianu şi alţii care prin lucrările lor publicate în ţară şi străinătate au avut un rol deosebit în cunoaşterea realităţilor din România pe drumul modernizării.

După Marea Unire numărul ziarelor cu pagină literară şi reviste literare  se înmulţesc. O parte din ele, prin rezumate traduse în limbi de circulaţie internaţională ,fac cunoscute operele scriitorilor români. Revista Viaţa românească(apărută la 6 martie 1906, dar care îşi încetează activitatea în timpul Primului Război Mondial) ,reapare în 1920 sub conducerea lui Garabet Ibrăileanu, tot la Iaşi.Dar din 1930 se mută la Bucureşti, conducerea fiind preluată de Mihai Ralea şi George Călinescu. În acea perioadă Viaţa românească pune accentul pe autenticitate şi specificul naţional înţeles ca dimensiune socială  şi europenizarea ca asimilare a spiritului naţional. În jurul acestei reviste se dezvoltă curentul literar cunoscut sub numele de poporanism. În cadrul redacţiei s-au dezvoltat mulţi scriitori, printre care amintim pe Spiridon Popescu, Calistrat Hogaş, Jean Bart, Pătrăşcanu, Mironescu, Sadoveanu, Ionel Teodoreanu, Topârceanu şi alţii.>>>>>>

În colaborare cu LIGA SCRIITORILOR din România

Simpozionul Naţional de Istorie ”POSADA 1330”

În data de 12 noiembrie a.c. a avut loc la Rm.Vâlcea , în Clubul Garnizoanei  din acest municipiu, Simpozionul Naţional de Istorie „POSADA 1330-simbolul biruinţei DacoRomâne” ediţia I”, organizat de scriitorul Eugen Petrescu, membru în conducerea filialei vâlcene a Ligii Scriitorilor şi preşedintele filialei Asociaţiei Naţionale “Cultul Eroilor”. La această amplă manifestare au participat : preşedintele Ligii Scriitorilor din România, în fruntea unei delegaţii clujene, scriitorul, promotorul cultural şi criticul de artă Al.Florin Ţene , istorici şi membrii filialelor Ligii Scriitorilor şi al Asociaţiei Naţionale”Cultul Eroilor”, din judeţele Argeş, Cluj, Dolj, Gorj, Mehedinţi , Vâlcea, etc.

Prezidul, format din prof.Univ. Dr. Dinică Ciobotea din Craiova, conf,Univ. Dr. Spiridon Cristocea, dr. ing. Mihai Sporiş, prof. Costea Marinoiu, col.Petre Stoica, preşedintele Asociaţiei Naţionale”Cultul Eroilor”,Gl.bg.Constantin Tănase, prim-vicepreşedinte Asociaţiei Naţionale”Cultul Eroilor”, prof.univ. Dr. Alexandru Popescu-Mihăeşti şi scriitorul Al.Florin Ţene, preşedintele Ligii Scriitorilor din România, a coordonat lucrările acestui amplu simpozion.

Au susţinut referate pe această temă , profesorii universitari şi doctorii în istorie: Petre Gheorghe (Craiova), Constantin Dinulescu (Craiova), Mite Măneanu (Turnu Severin), Doru Căpătaru (Piteşti), Ion Ciucă ( Drăgăşani), prof. Dr. Ion Soare (Rm.Vâlcea) , scriitorul Al.Florin Ţene, Doru Căpătaru, etc.>>>>>>

1. DIN FRĂMÂNTĂRI, NĂSCUTU-S-A IMBOLDUL

Adolescent fiind, sorbeam cu nesaţ -la orele de limba şi literatura română- explicaţiile dascălilor, cu privire la ceea ce reprezintă Mioriţa în literatura contemporană, şi anume, forţa lirică a geniului popular anonim, exemplu de atitudine în faţa morţii, tradiţionalismul pastoral, având o foarte clară referire la zona teritoriala în care se identifică viitorul stat român, după numele subiecţilor amintiţi în poem, (vrâncean, ungurean, muntean) şi se încheia de regulă cu: iubitor de meleag, dragostea faţă de natura şi de oile sale (?) evidenţiindu-se (cu excepţia naşterii, oare de ce?) componentele arhaice ale folclorului: nunta, moartea, bocetul.

Totuşi, derulând epicul mioritic, sesizam –nemulţumit de ceea ce devenea până la urmă esenţa răspunsului corect pentru nota zece,- neconcordanţe majore în logica faptelor, atribuite (curios) unui geniu popular, fie el şi anonim. Întrebând în jurul meu, arătând pe text, şi demonstrând „rupturile” de logică, mi se dădea dreptate, şi uneori, explicaţii fără conţinut, în care era invocată lumea basmului. Prezent la multe şezători literare, ascultam acelaşi discurs şablonat pe tema Mioriţei, aşteptându-mă ca distinşii vorbitori să facă, o cât de mică aluzie, la construcţia baladei, ceea ce nu se întâmpla, şi astfel am luat hotărârea de a fi izolat, cu program flexibil, în imperiul cărţilor.

În urma cercetărilor efectuate prin arhive şi biblioteci, interesându-mă (printre altele) adevăratul descoperitor al Mioriţei, din controversa Alecu Russo – Vasile Alecsandri, descrisă pe larg în publicistica lui Al. Dima şi P.V. Hanes, dar mai ales din dorinţa de a pătrunde reminescenţa enigmisticii acestui poem pastoral, am „stivuit” pe masa de lucru, volume semnate de cei mai reprezentativi cărturari în acest sens: Odobescu, Haşdeu, Tiktin, Weigand, Densuşianu, Mario Roques, Iorga, Adrian Fochi, Ion Rotaru, şi cu toate că adolescenţa mea rămăsese de mult în urmă, descumpănirea era aceiaşi. >>>>>

Nu, nu pot fi daţi uitării cei plecaţi în Lumea sufletelor! Nu te lasă amintirile… Chiar fără să-ţi propui, îţi vin în minte numeroase întâmplări, momente în care au răsărit firicele de proiecte sau chiar au înflorit şi au dat roade. Aceste momente m-au impresionat dintotdeauna, mai ales cele benefice, care au lăsat urme remarcabile, unele vizibile, altele purtate doar în suflet.

Un moment benefic a fost pentru mine întâlnirea virtuală cu scriitorul ARTUR SILVESTRI, iniţiatorul uriaşului şi poate unicului program “Asociaţia Română pentru Patrimoniu” (ARP).

La scurt timp după ce am luat cunoştinţă cu ARP, împrejurarea a făcut să scriu o proză scurtă intitulată “Motivaţie”, pe care am trimis-o la revista Lumea Satului. Prin aceasta am vrut să trag şi eu sistemul de alarmă, faţă de lăsarea de izbelişte a agriculturii. Motivul creaţiei articolului a pornit de la revolta ce am simţit-o pentru nişte căpşuni din import, aspectuoase, dar fără gust. În materialul respectiv fac referire la românii care au trecut peste hotare, să lucreze terenul altor ţări, lucru ce-l puteau face şi acasă, unde ar fi produs căpşuni cu gust, din pământ românesc, eu fiind o persoană în care patriotismul dă în clocot.

Viaţa mi-a demonstrat adesea că nimic nu este întâmplător…

Răsfoind în acea perioadă prin revistele ARP, mi-a atras atenţia un articol ce se referea la căpşuni şi era semnat de Ioan Miclău din Australia. Conţinutul articolului m-a surprins, ceea ce mi-am zis: “Iată, domnule, doi români care gândesc la fel, în acelaşi timp deşi locuiesc pe continente diferite!”. Constatarea  i-am făcut-o cunoscută domnului ARTUR SILVESTRI, iar ca demonstraţie i-am trimis textul meu intitulat “Motivaţie”.>>>>>

Întâlnirea din 24 octombrie 2009 a Ligii Scriitorilor Români, Filiala Banat, a avut loc la sediul Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională  Timiş, în colaborare cu Revista Heliopolis.

Doamna Doina Drăgan, preşedinta Filialei Banat a Ligii Scriitorilor Români, a relatat un scurt istoric al Ligii Scriitorilor Romani şi al Filialei Banat al acesteia. A precizat ordinea de zi a întâlnirii: a) înmânarea Legitimaţiilor de membri ai Ligii Scriitorilor Români, Filiala Banat,  domnului prof. Ionel Cionchin şi domnişoarei psiholog Andreia-Elena Anucuţa; b) debut literar cu lansare de carte: romanul Drumul iubirii spre Nord autoare Andreia- Elena Anucuţa.

Emoţionaţi, cei mai noi membri ai Filialei Banat a Ligii Scriitorilor Români, au primit legitimaţiile, mulţumind pentru acestea şi au ascultat conţinutul Dispoziţiilor Comitetului director al Ligii Scriitorilor Români, care li se adresa.

Doamna profesor Dorina Mărgineanţu a luat cuvântul din partea Editurii Eurobit, la care a apărut romanul Drumul iubirii spre Nord.. Discursul domniei sale a evidenţiat uşurinţa cu care  Andreia–Elena Anucuţa mânuieşte bine cuvintele. Deşi este un roman de debut, acesta dovedeşte maturitate creativă şi poate fi un scenariu de film despre probleme ale tineretului român, despre iubirea fără graniţe, despre sinceritate şi normalitate, despre valori morale care se perpetuează în mediile familiale  adevărate. >>>>>